Povestea locului
Circulația principală (rutieră și pietonală) a Bucureștiului a fost statuată pe etape, începând cu sfârșitul secolului al XIX-lea și terminând în primul deceniu al secolului următor. De la început s-a dorit dezvoltarea urbanistică a Capitalei pe „principii hausmanniene”, conturându-se astfel, în centrul orașului, principala încrucișare de artere nou construite (străpungeri) ale Capitalei, „La Grande Croisée”.
Totodată, această intersecție s-a vrut, după principiile amintite, transformată într-o piață urbană, având o anvergură circulară, care se cerea mobilată cu un monument de for public reprezentativ. Ocazia va veni odată cu concursul organizat de liberali pentru realizarea unui monument închinat marelui om politic liberal care a fost Ion C. Brătianu, monument care va fi inaugurat în mijlocul noii piețe, în anul 1903, cu ocazia împlinii a 12 ani și două zile de la moartea sa.
Despre personalitatea reprezentată
Implicat în politică de timpuriu, Ion C. Brătianu (1821-1891) a fost un revoluționar pașoptist, militant pentru autonomia și apoi unirea principatelor române, mason (fondator la București al Lojii Masonice „Steaua Dunării”), a complotat pentru demiterea lui Alexandru Ioan Cuza și, apoi, a fost unul dintre artizanii aducerii unui prinț străin pe tronul Principatelor Unite, deși înainte fusese unul dintre sprijinitorii „Revoluției de la Ploiești” din 1870 (de fapt, o mișcare care s-a vrut mai degrabă anti-autocratică decât antidinastică, o încercare de inițiere a unui proces de dezvoltare națională prin forțe proprii și nu prin intervenție străină – o prefigurare premonitorie a programului „Prin Noi Înșine” de mai târziu).
Începând cu 1876, I. C. Brătianu va fi liderul cabinetului liberal până în 1888 (o performanță care va fi depășită doar de către fiul său, Ion I. C. Brătianu), inițiind o seamă de reforme în scopul modernizării economiei naționale. Una dintre acestea a fost conștientizarea necesității unei industrii naționale, Brătianu înțelegând că o economie nu se poate dezvolta doar prin agricultură.
În acest sens, el a fost de fapt creatorul statului birocratic după model francez, a cărui trăsătură consta în implicarea puternică a statului în economie prin investiții masive și controlând procesul decizional.
Simbolistică
Complexul statuar exprimă măreție, structura sa compozițională bazându-se în special pe alegorii, reprezentate atât de cele patru alegorii din colțurile soclului, întruchipând Elocvența, Patriotismul, Independența și Curajul – însușirile morale ale personalității omagiate, de cele două basoreliefuri, naratoare a momentelor istorice importante la care a luat parte Brătianu, de decorațiile soclului, reprezentate prin alegoria Patriei, explicând generațiilor viitoare, reprezentate de doi copii, rolul istoric jucat de Brătianu, arătând către inscripția „Prin mintea, prin inima și prin brațele noastre” și, pe partea opusă (de est) de alegoria României descătușate (rupându-și lanțurile) prin obținerea independenței de stat ca și de alegoria din vârful monumentului, unde Brătianu era reprezentat ca orator, arătând spre Transilvania și fiind în compania alegoriei României încoronate și a unui soldat (din Războiul de Independență) îngenuncheat.
Despre monument
Monumentul a fost comandat sculptorului francez Ernest Dubois (care a mai executat în România și alte statui de personalități cum ar fi: Gheorghe C. Cantacuzino, Eugeniu Carada, Take Ionescu și chiar un bust închinat lui I. C. Brătianu), fiind executat din bronz în stil clasic.
La data realizării sale, a fost cel mai complex monument de for public al Capitalei, având în total 11 elemente componente.
Până în 1948, monumentul întregea o „axă liberală” a orașului care începea cu Statuia lui Pake Protopopescu, continua cu Statuia lui C.A. Rosetti, apoi cu monumentul dedicat lui I. C. Brătianu și se încheia cu Statuia lui Mihail Kogălniceanu.
Fiind demolat integral de regimul comunist, o perioadă piața a reprezentat o simplă încrucișare de bulevarde, abia din 1964, fiind refăcut rondul pieței care a fost până în 2019 înierbat (fiind dotat și cu plantații florale, iar după 1990, era spațiul pe care se ridicau amenajări temporare de Paște și de Crăciun).
Refacerea monumentului pe amplasamentul inițial a constituit inițial o problemă, din cauza existenței pasajului pietonal care subtraversează piața dar, în cele din urmă, a fost găsită soluția constructivă și, în anul 2014, în ședința Consiliului General al Primăriei Capitalei a fost adoptată hotărârea de refacere a monumentului, iar în anul 2019, după o serie de amânări, a fost amplasată o replică fidelă a monumentului inițial, creație a artistului Ionel Stoicescu.
