MonumentFor
monumente
 
Maica Smara
Busturi
Maica Smara
Autor: Mihail Onofrei
Anul amplasării: 1945
Cod LMI: B-III-m-B-20048
Cod DGAPMFP: 1044
Tip de proprietate: Disp. Primar General nr. 1685/1999
Localizare: Grădina Cișmigiu
Despre monument

Lângă Aleea Lacului din Grădina Cișmigiu, într-un mic scuar înverzit este amplasat un monument discret, de mici dimensiuni, cu ușoare influențe Art Deco. Pe un soclu de piatră trasat în stil cubist, cu o bază de scară în trei trepte și cu un mic basorelief de bronz amplasat frontal, este așezat un bust din marmură de Rușchița, care poartă semnătura maestrului Mihai Onofrei.

Chipul unei femei cu ochi blânzi, adumbriți sub o frunte înaltă, lăsată liberă de părul strâns cuminte într-un coc la spate, te duce cu gândul la învățătoarele vremilor trecute. Textul succint, săpat în piatra soclului, îi dă dreptate gândului fugar:

MAICA SMARA
EDUCATOARE A POPORULUI
SCRIITOARE
1857 – 1944

Micul basorelief de bronz, de la baza soclului, în care sunt prezentați doi copii de școală, un băiat care citește și o fată care scrie, așezați pe scăunele de lemn într-o grădină, ne lămurește pe deplin. 

Fiecare dintre noi are cu siguranță chipul unui dascăl drag, așezat pe un piedestal undeva într-un colț de amintire. Și totuși, chipul avântat cu bărbia voluntară și o linie a gurii care inspiră dârzenie, ne îndeamnă să aflăm mai multe.

Despre personalitatea reprezentată

Smaranda Gheorghiu s-a născut la Târgoviște, în anul 1857. Tatăl său Niță Andronescu era mare proprietar de vii și prefect al județului. De la mama sa Alexandrina Vlădescu a moștenit pasiunea pentru călătorii, iar cu dragoste pentru literatură se pare că a fost dăruită de unchiul său, poetul Grigore Alexandrescu. În 1870 se înscrie la Școala Centrală de Fete din București, care pe atunci funcționa la palatul Filipescu, pe lângă turnul Colței, unde a terminat patru clase gimnaziale cu premiul I. S-a căsătorit de tânără cu profesorul George Gîrbea, posesor al unei excepționale culturi dar și al unei vaste biblioteci pe care Smaranda avea să o citească în întregime. Prin intermediul soțului ei i-a cunoscut pe marii scriitori ai vremii: Caragiale, Coșbuc, Vlahuță, dar mai ales pe Mihail Eminescu și pe Veronica Micle, cei care aveau să îi devină prieteni dragi și care i-au dat numele de Maica Smara, nume ce avea să îi devină pseudonim literar. 

După despărțirea de profesorul Gârbea, Smaranda s-a căsătorit cu căpitanul Petre Gheorghiu și după doar un an de căsnicie a rămas văduvă. 

Activitatea de institutoare a început-o la Sinaia, apoi la Ploiești unde a debutat și în gazetărie la revista Școala Română, după care a predat la mai multe școli din București. În cele din urmă a ajuns inspector școlar cu o activitate inovatoare în ceea ce privește asistența școlară, cursurile în aer liber, introducerea uniformei și a atelierelor în școli, dar și promovarea tradițiilor populare. În anul 1931 a fost invitată în Belgia, la Congresul Internațional de școală în aer liber, unde a fost aleasă în comitetul internațional. 

A călătorit în aproape toate capitalele europene, unde a reușit să promoveze învățământul românesc, mereu costumată într-o fustă neagră, lungă, ie și maramă în fir de borangic, motiv pentru care Nicolae Iorga a caracterizat-o drept ambasadoare a culturii românești. 

Smaranda Gheorghiu s-a manifestat și ca exponentă a mișcării feministe. A fost vicepreședintă a primului Congres Internațional al Uniunii Universale a Femeilor din Paris. În anul 1900 a fost reprezentanta României la primul Congres al Păcii. 

A fost de asemenea prima femeie care a ținut o conferință la Ateneul Român, impresionând auditoriul cu vocea ei caldă și avântată.
Maica Smara
Autoare a peste patruzeci de titluri de cărți, din care merită amintite: Din pana suferinței, Novele, Veronica Micle, Viața și operele, Inteligența femeii, Schițe și amintiri din Italia, Smaranda Gheorghiu este cunoscută mai ales datorită poeziei Cântecul școlarului ale cărei versuri sunt atât de familiare tuturor copiilor din România:

Vine, vine primăvara,
Se așterne-n toată țara,
Floricele pe câmpii,
Hai să le adunăm copii.

Ca scriitoare a colaborat la cele mai importante ziare și reviste ale vremii între care Convorbiri Literare, Literatorul, Tribuna, Universul. În timpul Celui De-al Doilea Război Mondial o găsim în București, căutând să aline suferința răniților veniți de pe frontul de est. Se va stinge în seara zilei de 26 ianuarie 1944.

Descriere tehnică

Dimensiuni: statuie: 0.70 m, soclu: 1,65 m.

Material: statuie: marmură de Rușchița + basorelief din bronz, soclu: piatră.

Pe fațada soclului este inscripționat:MAICA SMARA EDUCATOARE A POPORULUI SCRIITOARE 1857-1944.

Despre autor

Bustul Maicii Smara a fost realizat de sculptorul român Mihai Onofrei (1896 – 1980). A studiat la Școala de Belle Arte din Iași între anii 1914 – 1916 și 1918-1919, unde l-a avut profesor pe Ion Mateescu.

Între 1920-1922 a studiat la Roma cu sculptorul Ettore Ferrari, iar între 1928 și 1931 a frecventat la Paris școala de la Grande Chaumiere a lui Antoine Bourdelle. Artistul a fost preocupat îndeosebi de portret și de temele istorice. A avut mai multe expoziții personale în București și Pitești și a participat la numeroase expoziții colective. În 1925 a fost distins cu Marele Premiu al Salonului Expozițional de la București.