MonumentFor
noutăți
 
Evenimente
 
2022-05-10
Inaugurarea Monumentului Comun Martin Luther și Jean Calvin

Monumentul Comun Marthin Luther și Jean Calvin– un simbol al conviețuirii și armoniei între diferitele confesiuni religioase

Primăria Municipiului București, prin Direcția Generală de Arhitectură Peisagistică și Monumente de For Public – Monument for, a inaugurat miercuri, 4 mai, în Parcul Sălii Palatului, monumentul „Martin Luther și Jean Calvin” dedicat celor doi inițiatori ai Reformei protestante.

Evenimentul a fost deschis prin intonarea imnului national, în prezența primarului general Nicușor Dan, a domnului Németh Zsolt – președintele comisiei de politică externă din Parlamentul Ungariei, Kelemen Hunor – vicepremierul guvernului, Kató Béla – episcopul Bisericii Reformate din Ardeal, Reinhard Guib – episcopul Bisericii Evanghelice de Confesiune Calvină, Arthur Mattli – ambasadorul Elveției, Szegedi László Tamás – episcop vicar, Zikeli Daniel –  episcop vicar, Victor Opaschi – secretar de Stat, Secretariatului de Stat pentru Culte și Gabriel Cazacu, preotul paroh al Mânăstirii Cașin.

Monumentul comun aduce un omagiu celor două personalități marcante, cu prilejul comemorării a 500 de ani de la Reforma Protestantă (1517-2017), celebrând totodată toleranța religioasă a bucureștenilor, potrivit comunicatului citat.

Primarul general al capitalei, domnul Nicușor DAN a subliniat împortanța creării și menținerii unui climat interconfesional bazat pe diversitate culturală și multietnică într-o capitală cosmopolită europeană, salutând inaugurarea unui monument care a întârziat să apară în spațiul public al orașului, însă purtând în sine simboluri de coeziune socială și spirituală intense și actuale. Domnul primar general Nicușor Dan a afirmat: ”(Inaugurarea monumentului) …. este un gest de reparație istorică. Amplasăm acest monument pe locul de pe care a fost demolată biserica reformată maghiară. Este deci un gest firesc de reparație. Sunt bucuros că sunt aici pentru a sublinia și a mulțumi bucureștenilor pentru conviețuirea fără probleme între diferitele confesiuni religioase. Sunt aici pentru a mulțumi și pentru a îndemna ca lucrurile acestea să continue.”

Victor Opaschi, secretar de stat, Secretariatul de Stat pentru Culte a remarcat în alocuțiunea domniei sale: ”Una dintre cele mai mari realizări ale României de după căderea regimului comunist este consacrarea libertății religioase ca drept fundamental prin Constituția României și prin legea libertății religioase. România este apreciată în Europa ca fiind un adevărat model de raporturi între stat și culte. România este o țară în care domnește pacea interreligioasă și interconfesională.”

Mesajul Preafericitului Părinte Patriarh Daniel a fost transmis prin reprezentantul Bisericii Ortodoxe Române, părintele Gabriel Cazacu, care a menționat, printre altele: ”Ne aflăm într-un moment istoric, un moment în care înălțăm un gând de rugăciune bunului Dumnezeu și vă rog să privim cu multă nădejde seninul cerului din această zi și să învățăm să prețuim pacea, să prețuim dialogul și buna înțelegere dintre noi”.

Kelemen Hunor, vice-prim ministru al Guvernului României a făcut un succinct excurs istoric cu privire la cei 200 de ani ai străduinței comunității reformate, preoților în a edifica o biserică proprie și de a comemora 500 de ani de la fondarea protestantismului.

Perseverența comunității reformate din București se adaugă la mulțumirile către liderul spiritual actual preotul Zsolt Bella, ca pentru predecesorul său Sukei Imre, care a edificat biserica acum 200 de ani. (…) Acest monument laudă, în primul rând, munca asiduă a comunității reformate din București, fiind realizat pentru enoriași , dar ni se adresează și nouă, celor care suntem interesați în cunoașterea oamenilor, a comunităților de lângă noi, în dezvoltarea unor relații bune cu ei.

Acolo unde sunt prezenți Luther și Calvin trebuie să vorbim despre faptul că unul dintre cele mai importante mesaje ale protestantismului este conviețuirea bună și pașnică”.

Arthur Mattli, ambasadorul Elveţiei la București, a dorit să mulțumească contribuției artistice aduse de sculptorul Ionel Stoicescu, autorul lucrării, amintind și opera acestuia ”Monumentul părinților fondatori ai Uniunii Europene”, amplasat în Insula Trandafirilor din Parcul Regele Mihai I (fostul Parc Herăstrău). ”Libertatea de credință și căutarea spiritualității rămâne dezideratul oricărei societăți. Un monument precum cel de azi, al reformei este o invitație la aceste orientări. Ne invită mereu să reflectăm la beneficiile libertății religioase, cât spirit religios căutăm în viețile noastre și ce dorim să lăsăm generațiilor viitoare ca patrimoniu cultural european și toleranță”.

Ambasadorul Arthur Mattli numește inaugurarea Monumentului reformei ”un mic miracol al Bucureștiului, în care mai tânărul Jean Calvin îl întâlnește pe mai vârstnicul Martin Luther, reunindu-se după 500 de ani, aici, în același loc, azi și de-a pururi, în București. Fie ca acest mesaj de ”reunire” să fie modelul de inspirație pentru societatea noastră!”.

Németh Zsolt, președintele comisiei de politică externă din parlamentul Ungariei, a afirmat faptul că

Biserica joacă un rol important în consolidarea relațiilor de prietenie dintre statele noastre. Reforma protestantă a reconfigurat întreaga Europă. Datorită Reformei, națiunile Europei au devenit mai suverane, mai culte și mai conștiente, omul european a devenit mai autonom  și mai responsabil”.

Reinhart Guib, episcopul Bisericii Lutherane, a subliniat în luarea de cuvânt că inaugurarea monumentului Reformei constituie ”un moment de mare însemnătate pe care îl trăim, pe care îl trăiește Bucureștiul, îl trăiește România, care s-a deschis în ultimele decenii spre democrație, spre NATO, spre Uniunea Europeană, spre occident. Când pronunțăm numele de Martin Luther sau Jean Calvin, vorbim de reformă, de re-înnoire, de depășire a barierelor care ne despărțeau, de progres, de modernizare, de democrație, de ”împreună”, de viitor cu Dumnezeu și pentru semenii noștri”.    

Szegedi László, episcopul vicar al Bisericii Reformate Calvine a remarcat faptul că ”azi, când suntem la un moment de răscruce a istoriei noastre comune, … monumentul și serbarea noastră nu sunt semne și documente ale cultului personalității a două mari genii ale istoriei, ci (reprezintă) un gest de reparațiune”, față de ”cele două genii ale culturii și religiei universal”, față de acești ”doi oameni, Martin Luther și Jean Calvin, doi milostivi slujitori ai Domnului”, care au pus în mijlocul, în centrul gândirii teologice figura unui ”Isus Cristos comun al nostru”.

Zikeli Daniel – episcop vicar al Bisericii Lutherane a adus multumiri pentru realizarea și inaugurarea Monumentului Reformei mulțumesc în numele tuturor comunităților protestante din București și și-a exprimat recunoștința pentru realizarea Monumentului Reformei protestante și a multumit artistului, sculptorul Ionel Stoicescu, pentru impresionanta viziune artistică și pentru crearea unei opere cu deplină încărcătură simbolică. ”Monumentul sfințit și inaugurat astăzi va fi o invitație permanentă pentru cetățenii capitalei și pentru vizitatorii ei de a se întreba despre scopul acestei lucrări. Scopul este de a descoperi creștinismul sub forma protestantă, de a descoperi comunitățile protestante, de a vizita bisericile, de a cunoaște o istorie și o spiritualitate, o prezență nouă, dar veche totodată. Biserica evanghelică lutherană, spre exemplu, este cunoscută ca fiind nu doar un locaș de cult, dar și ca un remarcabil loc de cultură. Comunitățile creștine protestante din oraș deschid porțile pentru toți cei interesați și buni la suflet. Monumentul sfințit și inaugurat astăzi va fi și va rămâne un barometru după care se va măsura gradul de cunoaștere, de înțelegere și de toleranță religioasă, (…)  un semn al solidarității creștine, al comemorării unui moment deosebit în istoria și spiritualitatea  europeană și un omagiu înaintașilor noștri care s-au dăruit bisericii și urbei deopotrivă”.

Discursurile au fost urmărite de către un public numeros, aflat în parcul de la Sala Palatului, sub un soare intens și un cer albastru-clar, în acordurile elegante ale unui repertoriu muzical clasic, care a punctat structura evenimentului.