Mormântul Ostașului Necunoscut este un simbol unic al recunoștintei naționale și al cinstirii, pe care poporul român o datorează celor care și-au dat viața pentru apărarea, libertatea și demnitatea țării noastre.

Flacăra eternă care se înalță deasupra crucii Mormântului Ostașului Necunoscut este parcă o poartă deschisă către locul unde se păstrează încă vii sufletele sutelor de mii de soldați și ofițeri care s-au jertfit pentru întregirea Neamului Românesc în Primul Război Mondial. Intrând în Parcul Carol I, pe măsură ce te apropii de garda care străjuiește mormântul, toată ființa celui care pășește pe esplanada din fața impunătorului Memorial al Eroilor Neamului, se metamorfozează, transformând privitorul în pelerin, momentul de reculegere din fața frumoasei lespezi sculptate, devenind adevărată rugăciune.

Mormântul Ostașului Necunoscut face parte, alături de Mausoleul Eroilor Neamului de la Mărășești (construit între 1923 și 1938), Crucea Eroilor de pe Muntele Caraiman (ridicată între 1924 și 1928) și Arcul de Triumf (edificat între 1922 și 1936), din careul celor mai importante monumente care s-au inaugurat pentru cinstirea eroilor Primului Război Mondial.  

În semn de veșnică cinstire, în anul 1923, conducerea statului român a decis ca simbolul sacrificiului celor mulți, căzuți pentru reîntregirea patriei, să fie evocat de osemintele unuia dintre ostașii anonimi, morți în luptele din Primul Război Mondial.

Drept urmare,  s-a decis să fie aduse trupurile mai multor eroi necunoscuți și identificată o persoană care să-l aleagă pe cel care avea sa fie îngropat în noul mormânt, amenajat pe terasa superioară a Dealului Filaret.

În ziua de 5 mai 1923 au fost dezgropate osemintele a nouă ostași români, din diferite zone ale țării: Mărășești, Mărăști și Grozești, din județul Bacău; Cimitirul Cireșoaia, din comuna Poieni, județul Bacău;  Azuga, Topraisar, din județul Constanța; Rasovița - Arcani, din județul Gorj; Balaria, din județul Vlașca; Ciucea, din județul Cojocna, Transilvania. Pentru o și mai bună simbolistică a înfrățirii tuturor românilor, în ziua de 9 mai, a mai fost adus trupul unui erou necunoscut, din Chișinău - Basarabia.

În ziua de 13 mai 1923, cei zece eroi necunoscuți au fost așezați în sicrie din lemn de stejar, căptușite cu tablă de zinc, și depuse în Biserica Adormirea Maicii Domnului, din localitatea Mărășești.

Pentru desemnarea persoanei care să-l aleagă pe cel care avea sa fie îngropat în noul mormânt, s-a hotărât să fie ales un orfan de război, elev începător al unui liceu militar, care să aibă cele mai bune rezultate școlare și un comportament exemplar.

Solemnitatea alegerii soldatului necunoscut s-a petrecut în prezența autorităților române, onoarea revenindu-i elevului fruntaș Amilcar C. Săndulescu, de la Liceul Militar "Dimitrie A. Sturdza" din Craiova, premiant și orfan de război.

Amilcar a înconjurat cele zece sicrie și s-a oprit în fața celui de-al patrulea sicriu. Ulterior,  acesta descria astfel momentul alegerii sicriului Soldatului Necunoscut: "Eu m-am dus înaintea celor zece sicrie, tremurând, și, emoționându-mă, stăteam la îndoială, neștiind pe care să pun mâna. Dar deodată m-am dus la sicriul al patrulea. Îndemnat de conștiință, am pus mâna pe el. În momentul acela un mare fior mi-a străbătut tot sufletul și mi-au venit pe buze cuvintele: „Acesta este tatăl meu!". Îngenunchind, m-am rugat: "Doamne, Dumnezeul meu, ai în pază pe toți eroii neamului, ai și pe tatăl meu!"

Celelalte nouă sicrie au fost duse în Cimitirul Eroilor, din localitatea Mărășești, unde, în ziua de 14 mai 1923, au fost înmormântate cu onoruri militare.

Sicriul ales, cu osemintele Eroului Necunoscut,  a fost purtat pe brațe de o gardă de cavaleri ai ordinului militar "Mihai Viteazul". A fost depus pe vagonul-platformă al unui tren special, cu destinația București, și a fost întâmpinat solemn în Gara de Nord.

După oficierea slujbei religioase și onorurile militare de rigoare, sicriul a fost așezat pe un pat de tun și tras de opt cai până la Biserica Mihai Vodă, unde a stat vreme de aproape două zile.

În ziua de 17 mai 1923,  în prezența familiei regale, Ostașul Necunoscut a fost așeazat în Parcul Carol I, în sunetul clopotelor bisericilor. Timp de două minute, orice activitate publică a fost întreruptă.

Ansamblul funerar din Parcul Carol I a fost realizat în anul 1927, după planurile întocmite de sculptorul Emil Willy Becker.

În anul 1934, lângă mormânt a fost ridicată și sfințită o cruce din piatră, iar o candelă a fost aprinsă, spre a arde veșnic.

În noaptea zilei de 22 decembrie 1958, autoritățile comuniste au demontat în mare taină sicriul Ostașului Necunoscut și l-au dus în Mausoleul din Mărășești. În ziua de 20 septembrie 1991, sicriul a fost exhumat și depus în interiorul Mausoleului, lângă sarcofagul generalului Eremia Grigorescu, unde a stat vreme de o lună.

Abia în ziua de 26 octombrie 1991, sicriul Ostașului Necunoscut a fost readus în Parcul Carol I, din București.

Pentru că în Mausoleu se afla încă trupul lui Petru Groza, sicriul Eroului Necunoscut a fost așezat într-un loc provizoriu, pe o alee a parcului. Abia în ziua de 25 noiembrie 2006 a avut loc ceremonia strămutării Mormântului Ostașului Necunoscut la locul său, cel ales în anul 1923, adică pe esplanada din fața actualului Memorial al Eroilor Neamului.